Pilotarea Sistemului FLOOD-serv

Proiectul FLOOD-serv urmărește să dezvolte o platformă proactivă și personalizată orientată spre cetățeni, care să ofere servicii publice care îmbunătațesc implicarea cetățenilor și care utilizează puterea colaborativa a rețelelor informatice (rețele de oameni, informații, senzori și alttele).

De la mijlocul lui 2018, Proiectul FLOOD-serv a intrat în ultima sa etapă, numită Verificare, Pilotare, Evaluare și Validare.

Pe scurt, ne referim la ea ca Pilotare. În etapa de pilotare a unui sistem software, în cazul nostru Sistemul FLOOD-serv, acesta este implementat la o scală redusă pentru a fi testat, verificat, validat și evaluat de un număr limitat de utilizatori. În cazul nostru, pilotarea Sistemului FLOOD-serv înseamnă implementarea sa la nivelul a cinci orașe pilot, adică cinci organizații partenere europene, la nivel de oraș sau alt nivel local:

• Municipalitatea Bilbao (Spania);
• Regiunea Autonomă Bratislava (Slovacia);
• Municipalitatea Genova (Italia);
• Prefectura Tulcea (România);
• Consiliul Municipal al Vilanova de Famalicao

Pilotarea este planificată să aibă loc în trei cicluri, fiecare conținând șapte faze, așa cum sunt prezentate în figura de mai jos:

Fiecare ciclu conține câteva faze pregătitoare (1 – 4: planificare, formarea participanților, etc.), testarea propriu-zisă (faza 5), analiza rezultatelor (faza 6) și executarea îmbunătățirilor sistemului (faza 7).

Cine sunt participanții în pilotare?

Pilotarea în cadrul proiectului FLOOD-serv implică orchestrarea participării unei diversități de persoane și organizații, care pot fi interni Consorțiului FLOOD-serv sau externi acestuia:

• Testeri profesioniști, angajați ai Companiilor de Tehnologie responsabile pentru componentele tehnice ale Systemului FLOOD-serv. Acesti profesionisti realizează teste pentru verificarea faptului că funcționalitățile sistemului merg conform specificațiilor. Această testare este făcută într-un mediu de testare.
• Angajați ai orașelor pilot, persoane implicate în managementul situațiilor de urgență generate de inundații. Acestea validează sistemul pentru conformitatea cu așteptările lor și pot oferi opinii pentru îmbunătățirea acestuia.
• Reprezentanți ai stakeholderilor, persoane din alte organizații decât orașele pilot, care pot fi implicate în managementul situațiilor de urgență. Aceste organizații pot fi agenții specializate, precum pompierii, sau organizații la nivel superior sau inferior față de organizația pilot (de exemplu, primării atunci când orasul este reprezentat în proiect de o organizație regională sau județeană).
• Nu în ultimul rând, cetățenii. Întreg Proiectul FLOOD-serv și rezultatul său – Sistemul FLOOD-serv- sunt construite spre a fi „centrate în jurul cetățeanului”, să răspundă nevoilor cetățenilor și să permită implicarea cetățenilor.

Ce fac participanții în pilotare?

Participanții în procesul de pilotare execută teste cu privire la ce face Sistemul FLOOD-serv. Ceea ce fac diversele funcționalități ale sistemului este comparat cu specificațiile sistemului așa cum au fost definite în etapa de obținere a cerințelor a Proiectului. De asemenea, ca parte din procesul de validare, utilizatorii/testerii apreciază în ce măsură funcționalitățile sistemului sunt utile așa cum sunt sau necesită modificări. În plus față de testarea funcțională, participanții răspund la o serie de chestionare privind uzabilitatea sistemului.

În concluzie, participanții testează Sistemul și oferă opiniile lor atât ca aprecieri cantitative, cât și calitative. Acestea sunt utilizate de noi apoi pentru analiza și evaluarea rezultatelor testării și planificarea îmbunătățirior Sistemului.

Rezultatele primului ciclu de testare

Primul ciclu de testarea a fost finalizat în octombrie 2018. A fost probabil și cel mai dificil pentru că era pentru prima dată când partenerii treceau prin acest proces. Formarea tehnică oferită de partenerii tehnici către orașele pilot a fost crucială. O prioritate a fost implicarea angajaților orașelor pilot, dar pași importanți au fost făcuți și spre implicarea cetățenilor și a stakeholderilor.

Ținta generală a primului ciclu de testare a fost testarea a 70% din funcționalitați si ca 70% din acestea să treacă testele. Această țintă a fost în general depășită. Unele probleme și defecte au fost identificate iar echipele tehnice au lucrat la corectarea lor înainte de al doilea ciclu.

Al doilea ciclu de testare: statut și așteptări

Scopul nostru este ca, în comparație cu ciclul anterior, să extindem numărul de funcționalități testate (la 95 din cerințele obținute) și de asemenea să extindem feedback-ul obținut, în special cel calitativ. Ne bazăm pe o implicare mai largă a cetățenilor si stakeholderilor în procesul de testare și pilotare.

Testarea propriu zisă a sistemului este planificată să fie finalizată la sfârșitul lui februarie 2019.