Tu cu ce te vei ocupa în 2020? | SIVECO Romania

Tu cu ce te vei ocupa în 2020?

Marţi, Octombrie 6, 2015

Suntem în anul 2015. Până în anul 2020 mai avem patru ani și un pic. Anul acesta, cei peste 7.368.608.000 de pământeni vor cheltui mai mult de 2.880.977.926.000 USD pentru sănătate, aproape 2.534.598.000.000 USD (două mii cinci sute de miliarde!) pentru educație și doar mai puțin de jumătate din bugetul lumii pentru educație îl vor cheltui guvernele lumii pentru cheltuieli publice militare. Adică omul normal vrea sănătate și educație.

Noi ce vrem? Și ne referim la educația din România definind mai întâi rolul dascălului. Pentru a obține o imagine corectă, am cerut părerea profesorului Radu Jugureanu, directorul Departamentului eLearning din SIVECO România.


Forbes: Așadar, care este rolul profesorului din anul 2015?

Radu Jugureanu: Rolul meu de profesor, asumat, este să îmi pregătesc elevii să lucreze în locuri de muncă ce astăzi nu există, să folosească tehnologii încă neinventate pentru a rezolva probleme despre care astăzi nici nu avem habar că ar fi probleme. Asta pentru că 65% din tipologiile locurilor de muncă ale anului 2020 nu există în acest moment. Meserii ca Alternative Currency Bankers, Smart Contact Developers, Seed Capitalists, Social Education Specialists, Smart Dust Programmers, Book-to-App Converters, Smart Dust Programmers, Organ Agents, Avatar Designers, Competition Producers, Wind Turbine Repair Techs, sau Octogenarian Service Providers sau multe alte denumiri exotice vor fi ocupate de elevii de azi, de toți, nu doar de premianți și olimpici.

 


Forbes: Care sunt în acest context obiectivele școlii?

Radu Jugureanu: Trebuie creionată o direcție integrată, strategică privind Cercetarea pentru Educaţie în cadrul Sistemul Educaţional Românesc, prin instrumente IT&C, astfel încât elevii să dobândească competenţe esențiale: să cunoască şi să folosească instrumente tehnologice conexe perioadei istorice în care trăiesc; să cunoască şi să accepte, în spiritul incluziunii, culturi specifice altor etnii şi popoare; să comunice în mod efectiv; să înţeleagă şi să îşi asume impactul media şi al altor vectori de influenţă asupra vieţii lor; să trăiască coerent şi integral în societatea informaţională; să interacţioneze etic, competent, într-o economie globală; să conştientizeze şi să beneficieze de statutul de cetăţean european, apt de a fi parte activă a unei economii competitive.

Școala trebuie adaptată la dinamica tehnologică care oferă accesul la un curriculum ce răspunde atributelor actuale ale dinamicii sociale, economice, culturale, științifice și politice. Îmi spunea de curând o foarte dragă profesoară de matematică de la un colegiu central bucureștean, dascăl cu vechime și foarte iubit de elevi: ”Am uneori senzația că le predau prostii, că nimic din ce îi învăț nu le va fi vreodată de folos”. Câți dintre profesorii buni ai României nu au avut vreodată această revelație?


Forbes: Și noi am făcut ceva în acest sens?

Radu Jugureanu: Am să încep cu ce este remarcabil. România are toate calităţile pentru a deveni una dintre ţările puternic informatizate ale lumii. Avem tradiţie în acest sens şi avem competenţele necesare şi suficiente pentru a ajunge direct în Societatea Informaţională. Începând cu anul 2001 România a investit în cel mai important proiect european de informatizare a sistemului educaţional: Programul SEI – Sistem Educaţional Informatizat.

Acest program a reuşit să creeze o masă mare de cunoaştere în toate şcolile româneşti. Această bază de cunoaştere nu are însă un suport de analiză şi de cercetare prin care să poată determina o creştere calitativă a procesului educaţional. Se impune deci definirea unui proiect naţional strategic de cercetare privind agregarea celor mai bune mijloace şi metodologii didactice care pot aduce profit cognitiv pentru creşterea competitivităţii economice a României.


Forbes: România este o ţară europeană cu tradiţie în cercetarea mondială. Există o continuitate?

Radu Jugureanu: Cu siguranță, da. Romania deţine pionieratul în diferite ramuri ale cercetării ştiinţifice, ale tehnicii şi ale ingineriei. Nicolae Paulescu, Ana Aslan, Gheorghe Marinescu, Grigore C. Moisil, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, George Emil Palade, Emil Racoviţă, Victor Babeş, Anghel Saligny, Henri Condă sunt doar câteva dintre personalităţile cercetării universale.

Tradiţia este continuată pentru că azi avem cercetători români prezenţi în mai toate marile centre mondiale ale inovării: limba română este a doua limbă vorbită la Microsoft, la CERN (Organizația Europeană de Cercetări Nucleare) lucrează 80 de cercetători români, doi dintre ei fac parte din staff-ul CERN, iar 13 tineri români cu studii post doctorale au fost de curând cooptaţi în echipele de cercetare fundamentală. Cercetătorii români de la NASA se bucură de un respect mondial în rândul astrofizicienilor. Octavian Voiculescu, cercetător la Cambridge, este creditat cu cele mai importante rezultate în domeniul embriologiei, biologiei celulare şi moleculare şi în genetică. Gabriel Balmuş, cercetător român la Universitatea Cornell şi Institutul Marx Plank, are rezultate remarcabile în medicina veterinară, cercetătorii români de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Măgurele dezvoltă proiecte din domenii precum fizica astroparticulelor, fizica energiilor înalte, astrofizică şi cosmologie, dar şi activităţi de cercetare aplicată, proiectare şi dezvoltare de tehnologii spaţiale.

Şi în România cercetarea de excelenţă în domeniul educațional, fundamentală sau aplicativă are o continuitate. Conţinutul educaţional multimedia interactiv creat de SIVECO Romania, elaborat de profesori români, informaticieni români, graficieni și designeri români, este utilizat azi în zeci de ţari de pe trei continente. Brandul AeL rezultat al cercetării şi produs al SIVECO Romania este poate unul dintre cele mai cunoscute nume în domeniul educaţional mondial. De fapt, echipa mea din Departamentul de eLearning este singura din lume care a câștigat de două ori World Summit Award (cel mai important premiu mondial pentru produse și procese IT) pentru educație, în 2005 și 2013, iar ideea și proiectul ”Învățarea bazată pe proiect prin sisteme multitouch, pe un curriculum integrat transdisciplinar” implementat în câteva școli din România este preluat ca politică educațională de stat în Finlanda (nu în România). 


Forbes: Cum va arăta anul 2020?

Radu Jugureanu: Avem două drumuri: 1) lăsăm totul așa cum este și vom fi un pașalâc, o colonie a oricărei puteri economice care ne va accepta ca sursă ieftină de muncă și ca resursă naturală sau 2) investim în educație și ne asumăm asta.