Proiectele de cercetare - promisiunea unui viitor mai bun pentru fiecare cetățean european
Tot mai mult se discută în jurul nostru despre finanțări europene, proiecte de cercetare și dezvoltare, prin care tineri români primesc premii peste hotare pentru invenții recunoscute la nivel internațional sau despre inovații care aduc schimbări majore în viețile noastre. Și astfel ne întrebăm: oare cum beneficiem în viața reală de rezultatele acestor proiecte de cercetare?
Răspunsul la această întrebare ni-l oferă doamna Monica Florea, director al departamentului de Proiecte Europene din cadrul SIVECO România, o prezență activă în lumea aparte a cercetătorilor.
Auzim constant știri în care se vorbește despre derularea unor studii sau proiecte de cercetare și inovare care ne dau speranțe. Însă puține din acestea sunt și concretizate. Ne puteți spune de ce?
Monica Florea: Cred că cele mai mari așteptări sunt cele legate de descoperirea unor tratamente inovative sau a unor noi tehnologii capabile să salveze vieți. E adevărat că uneori proiectele pot dura ani de zile, dar în funcție de rezultatele obținute la testări sau de fondurile existente, acestea chiar se concretizează. În ceea ce ne privește, am participat alături de institute de cercetare din toată Europa la realizarea multor proiecte care sunt transpuse în realitate, fie că vorbim de domeniul medical, de educație, de domeniul social sau de alte domenii de activitate.
Puteți să ne oferiți câteva exemple?
Monica Florea: În prezent lucrăm la implementarea unui proiect de cercetare, care își propune să faciliteze incluziunea socială a persoanelor vârstnice, prin tehnologie. În cadrul proiectului ProActive Ageing - „Prelungirea vieții active pentru o îmbătrânire independentă și sănătoasă”, se va dezvolta o platformă integrată de servicii online, ce oferă instrumente informatice practice și motivante, capabile să susțină interacțiunea socială și adaptabilitatea persoanelor și a mediului de afaceri la îmbătrânirea accentuată a populației. Echipa SIVECO este responsabilă de realizarea modelelor experimentale, a materialelor de instruire și a setului de instrumente necesare susținerii cercetărilor medicale direcționate către o îmbătrânire activă și sănătoasă.
Un alt exemplu este proiectul european ISE – Inspiring Science Education, în cadrul căruia SIVECO, împreună cu partenerii săi din 15 țări europene, au dezvoltat o serie de instrumente digitale inovative pentru predarea știintelor. Astfel, procesul educativ se transformă într-o activitate plăcută, care antrenează imaginația elevilor de astăzi și formează cetățenii lumii de mâine. Suntem fericiți că din România s-au înscris deja peste 400 de școli în acest proiect!
Este o problemă europeană, cea a îmbătrânirii active a populației?
Monica Florea: Îmbătrânirea populației este considerată a fi un fenomen mondial, nu doar european. Conform datelor Organizației Națiunilor Unite , proporția populației vârstnice se va mări, pe termen lung, chiar și în regiunile unde rata natalității este destul de ridicată în acest moment. La nivel mondial, numărul persoanelor de peste 60 de ani se așteaptă să se dubleze - de la 841 milioane în 2013 la peste 2 miliarde în 20502. Iar numărul persoanelor în varstă se așteaptă să depășească numărul copiilor pentru prima dată în 2047.
La nivel european, ponderea persoanelor vârstnice, de 60 ani și peste, crește mai rapid decât oricare alt segment de vârstă, ajungand la valori de 26.7% în 2020, față de 23,6% în 2011. Iar în 2080 seniorii vor reprezenta 33,3% din totalul populației. Vă puteți imagina că aceasta va deveni o reală provocare pentru orice stat! Tocmai de aceea, multe dintre proiectele de cercetare li se adresează direct, spre exemplu Programul AAL - Ambient Assisted Living.
Procesul de îmbătrânire a populaţiei are un profund impact şi asupra unor arii importante a activității economice şi sociale, cum ar fi piaţa muncii, protecţia socială, educaţia, ocrotirea sănătăţii, cultura sau politica.
Îmbătrânirea forţei de muncă ne provoacă să găsim răspunsuri la întrebări precum: cum vom putea acoperi costul pensiilor, cum vom păstra echilibrul vârstelor pe piaţa muncii, cum vom adapta strategiile educaţionale şi de formare profesională, cum vom asigura locuinţe şi condiţii de trai decente, ce ar trebui să asigure serviciile sociale şi îngrijirile medicale ş.a.m.d. La toate aceste probleme ale viitorului sperăm să ajute și proiectele de cercetare derulate de noi în prezent.
Care sunt proiectele medicale la care ați lucrat și care au ajuns să fie implementate?
Monica Florea: Vă voi da ca exemplu cel mai recent proiect european de cercetare finalizat, Linked2Safety3 - care a vizat construirea unui spațiu securizat şi performant pentru procesarea datelor medicale în scopul realizării de studii clinice. Prin acest proiect ne-am propus să facilităm accesul la informații medicale electronice la nivel european, pentru promovarea cercetării medicale și îmbunătățirea îngrijirii pacienților. Proiectul a fost apreciat de către comisarii europeni prezenți la întâlnirea de final a proiectului, desfășurată la Bruxelles. La acest proiect, au contribuit, timp de 36 de luni, numeroși specialiști din 7 state europene, printre care și specialiștii din SIVECO.
Cum vedeți evoluția cercetării științifice?
Monica Florea: Se întâmplă un lucru extraordinar pentru stimularea cercetării științifice, care mulți ani a stat în umbră. România are posibilitatea de a fi implicată în proiecte mari de cercetare științifică, datorită celui mai amplu program de finanțare a cercetării și inovării susținut de Uniunea Europeană, respectiv programul Orizont 2020, prevăzând un buget de 70 miliarde de euro pentru 7 ani. Programul Orizont 2020 pune accentul pe cercetarea aplicativă, stimulând dezvoltarea și transferul ideilor inovatoare din laboratoare pe piață. Sunt ferm convinsă că acest program va contribui la crearea de noi locuri de muncă pentru cercetătorii români și va aduce beneficii concrete tuturor cetățenilor europeni.