Se poate finanţa cercetarea ştiinţifică din fonduri europene?

Un răspuns ar putea fi: dependenţa tot mai crescută faţă de tehnologiile IT care pot să le impulsioneze dezvoltarea. Pe ce ne bazăm acest răspuns?

În Uniunea Europeană se vorbeşte des şi foarte serios de importanţa programelor pentru cercetare si dezvoltare tehnologică şi de fondurile alocate acestui domeniu. De la vorbele experţilor europeni la faptele informaticienilor români drumul este scurt şi plin de rezultate.

Un exemplu sugestiv pentru argumentatia noastră este SIVECO Romania, cea mai importantă casă românească de software, care dezvoltă mai multe proiecte finanţate din fonduri europene, proiecte menite sa devină instrumente utile pentru medici, profesori, elevi, studenţi, avocaţi, consumatorii de servicii publice, angajaţi.

Monica Florea, Director Proiecte Europene în cadrul SIVECO Romania, ne-a declarat:

"Proiectele la care lucrăm, în parteneriat cu organizaţii de prestigiu din Europa, ajută instituţiile de învăţământ să îşi adapteze oferta educaţională la cerinţele reale ale pieţei de muncă, prin utilizarea celor mai noi tehnologii, şi în acelaşi timp să pregătească studenţii pentru societatea informaţională. De asemenea, proiectele din domeniul cercetării medicale aduc noi speranţe pacienţilor, în timp ce proiectele din zona formării profesionale sporesc competenţele angajaţilor şi elimină barierele lingvistice".

Printre cele mai importante proiecte de acest fel sunt P.CEZANNE, care vine în ajutorul bolnavilor de diabet, prin dezvoltarea unui nano-senzor pentru monitorizarea continuă şi pe termen lung a nivelului de glucoză din sânge.

Un alt proiect important, din domeniul medical, Eurocancercoms are ca misiune studiul problemelor în comunicarea şi diseminarea infomaţiilor în cadrul comunităţii europene din domeniul cercetării respectiv tratării cancerului şi are ca scop propunerea de soluţii (inclusiv tehnologice) pentru remedierea acestor probleme.

Proiectul ACGT - Advancing Clinico-Genomics Trials on Cancer se adresează medicilor, cercetătorilor în domeniul bio-informatic, dar şi dezvoltatorilor de software, prin construirea unei platforme de servicii care pot fi furnizate practicienilor în domeniu.

"Aceste proiecte permit transpunerea descoperirilor cercetătorilor, din laborator în aria clinică, pentru a fi folosite de practicienii implicaţi în studii clinice, şi reciproc, permit folosirea în cercetare a datelor acumulate pe parcursul desfăşurării de studii clinice", a adăugat Monica Florea.

În domeniul educaţional, Proiectul ASPECT (Adopting Standards and Specifications for Educational Content) va îmbogăţi conţinutul educaţional digital prin adoptarea unui nou standard de gestionare a resurselor educaţionale digitale care să fie mai flexibil şi mai accesibil pentru un număr cât mai mare de utilizatori.

Un alt proiect valoros este EduTubePlus care oferă elevilor un nou concept pentru prezentarea lecţiilor, bazat pe o bibliotecă multiculturală europeană cu produse video educaţionale şi pe o platformă on-line pentru publicarea, încărcarea, schimbul şi managementul materialelor video.

Proiectul eMulticult propune o nouă metodă de a învăţa mai uşor o limbă străină, prin crearea unui mediu virtual de învăţare, bazat pe înţelegerea şi familiarizarea cu contextul cultural al ţării respective.

Graţie proiectului PAELIS, studenţii şi profesorii vor avea acces la un portal de eLearning care facilitează transferul de know-how şi cunoştinţe pentru a aduce plusvaloare procesului educaţional, care devine astfel mai flexibil şi mai eficient.

Tehnologii pe care, poate, nici nu le anticipăm încă, ne vor îmbunătăţi radical calitatea vieţii. Iar cercetătorii români "grăbesc" viitorul.